Artroscopia de gleznă este minim invazivă! De ce și când faci

În Noutăți medicale by Doctor Gabriel Ștefănescu

Avantajele artroscopiei față de dezavantajele operației deschise

Din start trebui spus că există avantaje ale  artroscopiei de gleznă în comparație cu chirurgia deschisă. În timp ce chirurgia clasică, deschisă, presupune expunerea articulației prin secționarea unor elemente cheie, artroscopia se face prin tăieturi milimetrice! Astfel, riscul de contaminare e minim, sângerarea la fel, tendoanele și ligamentele se ocolesc deoarece inciziile se fac paralel cu acestea și nu „prin ele”, iar vasele și anumiți nervi se vizualizează prin transiluminare, putând astfel fi protejate.

Prin comparație, în chirurgia clasică crește riscul de sângerare în timpul operației, iar postoperator, riscul unei infecții

Ce trebuie știut despre artroscopie?

În primul rând este o procedură chirurgicală minim-invazivă și permite nu doar punerea unui diagnostic, ci și efectuarea terapiei. Este indicată pentru a vizualiza, diagnostica și trata afecțiunile sau problemele din interiorul unei articulații.

În al doilea rând are numeroase indicații în problemele gleznei, de la artroză la rupturi de ligamente sau cartilaj, sechele după entorse, infecții și sindroame dureroase de cauză necunoscută.

Când este necesară artroscopia de gleznă?

Este necesară atunci când trebuie soluționată o gamă largă de patologii articulare, de cauza traumatică sau cronică.

Putem diagnostica următoarele leziuni în urma unei artroscopii de gleznă:

  • Leziuni de cartilaj: de cauza traumatică sau în contextul bolilor degenerative articulare;
  • Leziuni ligamentare: sechele cicatriceale ale ligamentelor care apar după entorse de gleznă, și care blochează articulația sau pun presiune pe cartilaje;
  • Corpi liberi intraarticulari: fragmente de cartilaj desprinse ca urmare a unui traumatism (entorsă/fractură de gleznă), care pot da dureri și blocaje articulare.

Ce afecțiuni tratăm prin artroscopia de gleznă?

  • Sindroame de impingement anterior de gleznă: sindrom care dă durere pe fața anterioara a gleznei, blocaj articular, edem și limitează mobilitatea în timpul mersului sau urcatul/coborâtul scărilor. Este cauzat de apariția unor osificări (osteofite) pe tibie sau a unui țesut inflamator cicatriceal (sinovita cronică) care blochează articulația, fiind astfel necesară îndepărtarea chirurgicală a osificărilor sau cicatricelor;
  • Corpi liberi intraarticulari: fragmentele de cartilaj desprinse că urmare a unor traumatisme sau boli congenitale (osteocondrita disecantă) care blochează articulația și dau durere, necesitând extracția lor sau proceduri de regenerare lezională (refacerea cartilajului);
  • Leziuni de cartilaj: daca leziunea este limitata la o zonă care este abordabilă prin artroscopie, se practică tehnici de regenerare de cartilaj sau reconstrucție cu cartilaj artificial;
  • Artrodeze de gleznă cu șuruburi: după fracturi de gleznăsau calcaneu consolidate aberant, în care nu s-a refăcut cartilajul și pacientul a dezvoltat artroza de gleznă, se indicaproceduranumitaartrodeză de gleznă care constăîn blocarea chirurgicală a articulației cu implanturi (șuruburi de titan) pentru a reda pacientului mersul fără
  • Afecțiuni ale compartimentului posterior al gleznei: tendinita ahileană, bursită calcaneeană, maladie Haglund, sindromul de os

Ce investigații sunt necesare în vederea artroscopiei?

Patologia gleznei este diagnosticată în general după un consult ortopedic foarte amănunțit, la care se adaugă o serie de investigații paraclinice (imagistice) – radiografii, echografie musculoscheletală, RMN sau examen CT. De asemenea, pentru a reduce semnificativ riscul de infecție, se testează dacă pacientul are o infecție tegumentara sau în sfera ORL.

O dată confirmat diagnosticul, se poate rezolva leziunea în cursul aceleiași intervenții!

Ce trebuie să știe pacienții despre o artroscopie de gleznă?

Intervenția se realizează sub anestezie rahidiană regională sau generală. Se fac câteva microincizii la nivelul gleznei, care permit introducerea în articulație a unei camere de filmat, se explorează toate compartimentele articulare și se vizualizează leziunile prezente.

După explorarea completă a articulației, se trece la partea terapeutică: tratarea leziunilor prezente, în funcție de patologie. Durata medie a intervenției este între 30-90 minute, depășind intervalul de timp doar în cazuri foarte complicate cu reconstrucții multiple sau dacă se indică artroscopie dublă anterioară și posterioară. La finalul intervenției pacientul este monitorizat câteva ore în secția de terapie intensiva, urmând că apoi să fie transferat la salon pe secția de ortopedie, după care va începe recuperarea.

Cât de repede îți revii după artroscopia de gleznă?

Recuperarea este rapidă, durerile fiind mult reduse datorită inciziilor minime. Programul constă, în general, în efectuarea a 3-5 ședințe pe săptămână. Astfel, într-o lună și jumătate recuperarea poate fi completă. Dacă cazul a fost mai complex, aceasta se poate prelungi până la 3 luni.

Sunt permise după aproximativ o lună exercițiile fizice ușoare cu impact redus pe articulații  și mă refer la exercițiile cu benzi elastice sau aparate, înot, bicicleta staționară. Cele cu impact sau sărituri /schimbări de direcție  – alergat, fotbal, tenis, baschet, antrenamente crossfit – se pot relua după 2-3 luni de zile.

Există complicații?

Riscurile sau posibilele complicații ale artroscopiei de gleznă sunt minime, și sunt comune altor intervenții artroscopice, cum sunt și cele de genunchi sau umăr.

Poate exista o sângerare postoperatorie sau există posibilitatea acumulării în articulație a unui hematom rezidual care se remite sub acțiunea antiinflamatoarelor și a repausului. Uneori poate fi necesară la 7-10 zile efectuarea unei puncții evacuatorii.

Mai poate apărea și o redoarea articulară, dar numai când pacientul nu face recuperare medicală/kinetoterapie adecvată sau țesuturile locale (tendoanele, ligamentele, capsula articulară) se hipertrofiază prea mult.

Mai pot apărea tulburări de sensibilitate trecătoare sau mai persistente și foarte rar,  adică sub 1%, poate apărea tromboza venoasă profundă, adică cheaguri care se pot forma după operație. Pentru a minimiza acest risc se instituie terapie antitrombotică profilactică pentru 7-14 zile, în funcție de caz.

Programul meu de lucru

Pentru pacienții care doresc consultații/diagnostic/intervenție sunt disponibil telefonic la numărul 0726.282.654.

De asemenea,  pot fi găsit la Spitalul Medicover București, luni / miercuri / joi între 8-13 și marți / vineri între 15-20, cu programare prin call center la 021 9896 sau la Regina Maria – Policlinica Băneasa,  luni / miercuri între 14-20 și vineri între 8-14.