Ce este rotula?
Rotula, mai numită și patelă, este un os sesamoid, scurt, turtit antero-posterior ce se afla în grosimea tendonului cvadricipital și are un rol important în realizarea flexiei și extensiei genunchiului prin creșterea forței cvadricepsului cu aproximativ 33-50%. În timpul mișcărilor de flexie/extensie, rotula se deplasează în sus sau în jos aflându-se în șantul trohlear.
De ce se luxează rotula?
Stabilitatea rotulei, adică capacitatea ei de a rămâne în poziție normală, centrată în șantul ei de pe femur, depinde de funcționarea ligamentelor și mușchilor din jurul acesteia. De asemenea depinde foarte mult de forma oaselor cu care se articulează. Anatomia genunchiului este diferită la fiecare dintre noi.
Trebuie înțeles că pentru a stabiliza rotula, mușchii coapsei, în special mușchiul cvadriceps precum și mușchii șoldului ar trebui sa fie tonifiați si echilibrați. De exemplu, daca mușchii soldului sunt slăbiți, femurul se va roti prea mult către interior, rotula va fi forțată către lateral și poate sări din șanțul ei!
De asemenea, pentru stabilitatea rotulei anatomia femurului și în special a șanțului femural, trohleea, este foarte importantă. Unele persoane suferă de displazie trohleară, ceea ce înseamnă că din naștere trohleea este mai plată sau mai bombată. Este o situație cu risc mare de a dezvolta instabilitate rotuliană cu luxații repetate.
Mai trebuie notat că unii pacienți au ligamentele mai laxe iar un ligament patelo-femural medial (MPFL) mai lax vă permite rotulei să iasă din șanțul ei și să se luxeze. Daca acest ligament nu se vindeca și rămâne lax după o primă luxație de rotulă, pacientul are un risc crescut de a dezvolta instabilitatea rotuliană cu luxații repetate.
Luxația de rotulă poate apărea că urmare a unor situații traumatice cum ar fi o lovitură puternică la nivelul genunchiului sau netraumatică, dacă sunt create condițiile explicate mai sus.
Factorii de risc pentru luxația de rotulă
- Vârsta – cel mai frecvent luxația de rotulă apare la pacienții de 20-30 de ani
- Generali – laxitate ligamentară (sindrom Ehler-Danlos), antecedente de luxații de rotulă
- Anatomici – patella alta, displazia trohleară, hipoplazia condilului femural lateral
- Musculari – afectarea mușchiului vast medial oblic
Care sunt simptomele pentru luxația de rotulă
Durerea severa este ceea ce acuză pacientul, constatarea imposibilității de a întinde piciorul, edem local. Rotula este deplasată, și cel mai frecvent este situată în partea externă a genunchiului.
Cum se pune diagnosticul clinic și paraclinic
În majoritatea cazurilor de luxație de rotulă, aceasta se reduce spontan, adică revine singură în poziție normală. Daca aceasta nu se reduce, pacientul trebuie să se prezinte cât mai repede la doctorul ortoped care pune diagnosticul clinic și paraclinic. Din punct de vedere clinic, în majoritatea cazurilor, până la prezentarea la medicul ortoped, luxația se reduce spontan odată cu extensia genunchiului, astfel, pacienții se prezintă cu o durere în partea anterioara a genunchiului și crepitații la mobilizare. 
Examenul paraclinic este extrem de important, în special în cazurile în care luxația de rotulă s-a redus spontan. Cele mai importante investigații sunt: radiografia fata/profil/axiala, calcularea indicelui Insall-Salvați, evaluarea displaziei trohleare, tomografia computerizata cu măsurarea distantei TȚ-TG, iar daca aceasta depășește 20 mm este considerata patologică, RMN, evaluarea leziunilor osteocondrale, leziunea MPFL (ligamentul patelo-femural medial).
Tratamentul ortopedic și chirurgical pentru luxația de rotulă
Tratamentul poate fi ortopedic, nechirurgical, și se recomandă, în general, la primul episod de luxație. Inițial, presupune repoziționarea anatomică a rotulei prin aplicarea unei presiuni pe marginea laterală a acesteia și flexarea ușoară a genunchiului. Pentru reducerea durerii și a inflamației se aplică tratamentul antiinflamator nesteroidian, tratamentul RICE ( repaus, gheață, imobilizare și poziție proclivă a genunchiului). Tot în cadrul tratamentului ortopedic avem imobilizarea în orteză sau ghips, mers cu ajutorul cârjelor.
Tratamentul chirurgical se recomandă în cazul luxațiilor recidivante sau în cazul instabilității de rotulă. În urma examenului clinic și a investigațiilor radiologice – măsurarea TȚ-TG – este unul din factorii decizionali ce decide tratamentul chirurgical. Acesta poate consta în:
- Reconstrucția MPFL (ligamentul patelo-femural medial)
- Avansarea și/sau medializarea tuberozitații tibiale (locul de inserție al tendonului rotulian pe tibie) – Osteotomia Fulkerson
- Trohleoplastia
Recuperarea postoperatorie după chirurgia luxației de rotulă
Recuperarea postoperatorie este o etapa esențială în cazul luxațiilor de rotulă.
Pacienții trebuie să fie conștienți de importanța acesteia și să urmeze etapele recuperării, scopul fiind acela de a restabili mobilitatea normală a genunchiului, de a întări musculatura periarticulară și de a permite o reluare a activităților normale cât mai rapidă.
Recuperarea presupune 3 faze și se desfășoară pe o perioada de timp ce poate varia intre 2 și 6 luni:
- În prima fază (primele 2 săptămâni) genunchiul este imobilizat în orteză și flexia permisă este de maxim 30 de grade.
- În faza a 2-a, la 2-4 săptămâni se măresște pragul de flexie până la aproximativ 60 de grade,
- În faza a 3-a, care incepe dupa 4 săptămâni se permite mobilizarea activă în limitele durerii, având ca scop o obținere a flexiei complete la 4-6 săptămâni. Întoarcerea la sport este permisă în urma examenului clinic între 2-6 luni.
Cum mă pot găsi pacienții
Pentru consult/evaluare de specialitate/tratament/intervenție chirurgicală – 0726 282 654
https://www.facebook.com/drstefanescu
https://drstefanescu.ro/
