Osteocondrita disecanta talară – OCDT- este o afecțiune ce poate apărea la orice categorie de vârstă și poate genera afecțiuni degenerative articulare.
Este cea mai frecventă cauză a pierderii unui corp liber în spaţiul articular la pacienţii tineri. Deoarece rezultatele clinice sunt adesea slabe în fazele avansate ale bolii, diagnosticul necesită un indice ridicat de suspiciune. Impotența funcțională parțială poate fi uneori singurul semn clinic.
În ce constă această afecțiune?
OCDT presupune lezarea osului subcondral și necrozarea cartilajului corespunzător fragmentului osos afectat. Cel mai frecvent leziunile de cartilaj apar la nivelul domului talar medial, iar în aproximativ 10% din cazuri pot fi bilaterale.
Ce simptome are pacientul cu osteocondrită disecantă talară
Dacă la debut simptomatologia este asemănătoare cu cea a entorsei de gleznă, cu timpul aceasta se înrăutățește. Mobilitatea este afectată, iar în cazul migrării unui fragment osteocondral poate apărea blocajul gleznei.
Alte simptome resimțite de pacient sunt:
- Durere;
- Edem;
- Blocaj al gleznei;
- Mobilitate limitată (datorata durerii sau edemului).
Cauze pentru osteocondrita disecantă talară
- Fracturi ale gleznei;
- Entorse al gleznei;
- Microtraumatisme repetate.
În funcție de tipul deplasării în momentul traumatismului se pot înregistra leziuni la nivelul domului lateral medial sau lateral.
Domul talar lateral – inversiunea gleznei și dorsiflexie asociate sprijinului pe picior.
Domul talar medial – inversiunea gleznei, rotație externă și flexie plantară asociate sprijinului pe picior.
Microtraumatismele repetate pot crea o scădere a aportului de sânge la nivelul osului subcondral, ce conduce la o afectare a cartilajului. Instabilitatea de gleznă este asociată leziunilor de cartilaj de la nivelul talusului.
Cum se pune diagnosticul pentru osteocondrita disecanta talară
Examenul clinic, istoricul afecțiunii – în care se încadrează entorsele repetate, fractură la nivelul gleznei în antecedente, etc. – și examenul paraclinic (imagistic) sunt necesare pentru a diagnostica leziunile de cartilaj de la nivelul talusului. La acestea se mai adaugă:
- Radiografia convențională – incidență antero-posterioară și profil;
- Computer Tomograf ( CT ) – util în evaluarea osului subcondral;
- RMN – evaluează cu acuratețe mare dimensiunea și localizarea leziunilor.
Tratament conservator osteocondrita disecanta talară
Daca leziunea este diagnosticată imediat după traumatism se poate opta pentru tratamentul conservator/nechirurgical. Acesta presupune imobilizarea în orteză pentru 6 săptămâni. Sprijinul pe membrul afectat este interzis în aceasta perioadă, iar după cele 6 săptămâni se recomandă sprijin progresiv.
Tratament chirurgical osteocondrita disecantă talară
Exista multiple tehnici chirurgicale pe care doctorul ortoped le recomandă în funcție de dimensiunea leziunii:
În cazul leziunilor mai mici de 1cm:
- Îndepărtarea corpilor liberi, debridare și microfracturi. Tehnica se efectuează artroscopic, dar în cazul leziunilor greu accesibile se optează pentru metoda deschisă.
În cazul leziunilor mai mari de 1 cm se recomandă proceduri reconstructive:
- Mozaicplastia (transfer autolog de grefa osteocondrală) – tehnica presupune recoltarea unor cilindri osteocondrali prelevați din zone sănătoase, care înlocuiesc cilindrii de aceleași dimensiuni din zona afectată.
Cum mă pot găsi pacienții
Pentru consult/evaluare de specialitate/tratament/intervenție chirurgicală – 0726 282 654
https://www.facebook.com/drstefanescu
https://drstefanescu.ro/
