Artroscopia de umăr: când este indicată, cum se efectuează

Artroscopia este o procedură minim-invazivă prin care chirurgul ortoped evaluează, stabilește un diagnostic și tratează eventualele leziuni din interiorul articulaților. Cuvântul artroscopie provine din limba greacă și înseamnă “a te uita în interiorul articulației”.

Procedura de artroscopie presupune introducerea de către chirurgul ortoped a unei  camere video numită artroscop în interiorul articulației umărului. Prin imaginile video afișate de acesta, chirurgul ghidează instrumentele chirurgicale de dimensiuni miniaturale.

Marele avantaj pentru pacienți este timpul rapid de recuperare, precum și durere mult redusă. Inciziile efectuate cu acest prilej sunt foarte mici, sub 2-3 cm, mult mai mici decât cele făcute în chirurgia clasică.

Artroscopia de umăr și-a demonstrat utilitatea încă din anii ‘70 la stabilirea diagnosticului, tratamentul leziunilor și recuperare după intervenția chirurgicală. Îmbunătățirile anuale aduse acestei intervenții prin dezvoltarea de noi tehnici și instrumente, ajută la mai rapida recuperare a pacientului.

Anatomia umărului

Umărul este una din cele mai complexe articulații și care oferă cea mai mare mobilitate, în comparație cu restul articulațiilor din corpul uman.

Scheletul umărului este compus din 3 oase:

1. Omoplatul (scapula)
2. Clavicula
3. Humerus (osul superior al brațului)

Cap humeral și cavitatea glenoidă. Partea superioară a humerusului (cap humeral) formată dintr-o “bilă” se potrivește perfect într-o scobitură (cavitatea glenoidă sau glenă) a omoplatului. Cele două componente sunt acoperite de un țesut compus dintr-o suprafață alunecoasă, numit cartilaj articular. Acesta crează o mobilitate mare a articulației gleno-humerale prin fricțiune redusă și amortizarea șocurilor. Labrum este un inel de cartilaj fibros fixat pe glenă, care are rolul de stabilitate și amortizare a articulației.

Capsula articulară. Articulația este acoperită de benzi fibroase de țesut, numite ligamente, care împreună formează o capsulă, cu rol de susținere a acesteia. Capsula articulară este acoperită la interior de o mebrană fină, numită sinovială. Ea produce o cantitate mică de lichid sinovial, uleios, cu rol lubrifiant.

Coafa rotatorilor. Este formată din patru mușchi și tendoanele acestora care se atașează de humerus, permițând astfel mișcarea de ridicare și rotire a brațului. Mușchii coafei rotatorilor sunt:

1. mușchiul supraspinos;
2. mușchiul subscapular;
3. mușchiul infraspinos;
4. mușchiul rotund mic.

Bursa. Este o cavitate de dimensiuni reduse (sac) umplută cu lichid, aflată între coafa rotatorilor și os, în partea superioară a umărului (acromion). Acționează asemeni unor pernițe și ajută tendoanele coafei rotatorilor de a glisa mai ușor la mișcarea brațelor.

Când este indicată artroscopia de umăr?

Dacă durerile apărute nu se ameliorează prin tratament non-chirurgical, atunci chirurgul ortoped poate recomanda artroscopie la nivelul umărului.

Tratamentul non-chirurgical la care afecțiunea nu se ameliorează, cuprinde repaus, kinetoterapie și medicamentație sau injecții. Acestea au rolul să reducă inflamația locală și vindecarea țesuturilor. Inflamația apare ca o reacție normală a corpului în urma unei afecțiuni sau accidentări.

În cazul unei afecțiuni la nivelul articulaților umărului, primele simptome care apar sunt durere, inclusiv nocturnă și rigiditate în mișcarea umărului.

5 cele mai comune intervenții artroscopice la nivelul umărului:

1. reinserția artroscopică a coafei rotatorilor;
2. repararea sau stabilizarea în cazul unei rupturi de labrum;
3. reconstrucția ligamentelor;
4. îndepărtarea cartilajului rupt sau a țesutului inflamat;
5. îndepărtarea depozitelor calcare.

Artroscopia mai este utilizată în cazurile mai rare de reparare a fracturilor, sau excizia unor chisturi. În situația în care este necesară protezarea umărului, intervine chirurgia clasică în care inciziile sunt de dimensiuni mai mari.

Protocolul pre-operator

Chirurgul ortoped poate îndruma pacientul să discute cu medicul de familie pentru a se asigura că nu există anumite afecțiuni medicale care trebuie avute în vedere înainte de operație. În același timp este necesar să se efectueze analize de sânge, electrocardiograma (EKG), radiografie sau RMN.

Dacă există anumite patologii cronice, se face o evaluare mai amănunțită. Este important ca pacientul să anunțe medicul ortoped dacă este sub tratament cu anumite medicamente. Este posibilă întreruperea tratamentului înainte de operație, în mod special în cazul anticoagulantelor.

Dacă pacientul are o stare generală de sănătate bună, internarea în spital nu dureză mai mult de o noapte.

În ziua premergătoare operației, un angajat al spitalului va oferi pacientului prin telefon instrucțiuni pe care să le urmeze înainte de internare, precum și ora la care trebuie să se prezinte în ziua operației. De asemenea se va comunica numărul de ore în care nu mai trebuie să consume alimente sau lichide înainte de intervenție. În ziua intervenției medicul anestezist va discuta cu pacientul tipul de anestezie ales. În artroscopia de umăr anestezia este mai complexă. Pe lângă anestezia generală a pacientului, se pot asocia anestezice locale în jurul unor nervi care asigură dimunuarea durerii în orele de după operație.

Artroscopia de umăr durează până la 30-60 minute, însă în anumite cazuri poate să se întindă ceva mai mult, deoarece chirurgul ortoped descoperă și alte afecțiuni la care se intervine în cadrul aceleași intervenții.

Abordul chirurgical. Pregătirea și poziționarea pacientului în sala de operații

Odată ajuns în sală, pacientul va fi așezat pe masa de operații în așa fel încât echipa de chirurgi să aibă acces cât mai facil în interiorul umărului și o vizibilitate cât mai clară în timpul artroscopiei. Cele mai comune două poziții sunt:

1. poziția de șezlong (beach chair). Aceasta este o poziție în semi-șezut care permite accesul nelimitat în toate zonele umărului;
2. poziția în decubit lateral, când pacientul este așezat pe o parte, pe masa de operații.

Fiecare poziție are anumite avantaje. Însă vă fi aleasă de chirurgul ortoped de la caz la caz și după cum s-a specializat în această tehnică.

Procedura de artroscopie de umăr

Se spală zona umărului cu o soluție antiseptică, iar apoi se așază câmpurile sterile în jurul acestuia pentru a se menține sterilă toată zona de intervenție.

Apoi chirurgul ortoped realizează în jurul umărului mici incizii de câțiva milimetri denumite portale. Prin ele se introduce camera video medicală (artroscop), iar imaginile se transmit pe un monitor. Cu ajutorul acestora se ghidează instrumentele chirurgicale miniaturale.

Pentru a controla apariția unei sângerări, dar și pentru o vizualizare cât mai clară se inserează în umăr prin teaca artroscopului o soluție salină.

După identificarea leziunilor, se introduc instrumentele specifice acestei proceduri cu ajutorul cărora chirurgul va tăia și va îndepărta țesutul deteriorat, va trece fire prin țesuturi, va introduce mici șuruburi (ancore) în os.

La finalul intervenției artroscopice, inciziile se închid cu fire de sutură sau plasturi sterili, iar umărul este imobilizat într-o orteză specială pentru umăr.

Recuperare medicală după artroscopia de umăr

Recuperare postoperatorie

Imediat după ieșirea din sala de operație, pacientul este mutat în salon unde va rămâne până a doua zi, când va fi externat. În tot acest timp echipa de medici și asistente țin pacientul sub observație medicală și se administrează medicamente la nevoie.

Deși recuperarea medicală este mai rapidă după procedura de artroscopie decât în cazul unei operații deschise (clasică), tot este necesară o perioadă de până la 6 luni pentru ca articulația umărului să fie complet vindecată.

Este posibil să apară dureri și disconfort în primele săptămâni. Însă medicul va prescrie tratament medicamentos pentru ameliorarea durerilor și pentru o vindecare mai rapidă. Totodată utilizarea compreselor reci ameliorează durerea locală.

Medicul ortoped va furniza pacientului toate detaliile la externare. La câteva zile după externare, pacientul înlocuiește bandajele cu plasturi sterili. Este posibil ca orteza pentru mobilizarea umărului să fie purtată în continuare pentru o perioadă de timp.

Recuperare medicală după externare

Recuperarea medicală joacă un rol esențial în vindecarea umărului și revenirea la activitățile uzuale într-un timp cât mai scurt. Din acest motiv pacientul trebuie să fie motivat atunci când execută setul de exerciții primit din partea chirurgului ortoped.

După aproximativ 10 zile, se recomandă ședințe de kinetoterapie asistate de către un kinetoterapeut. Numărul acestora diferă în funcție de particularitățile pacientului și de intervenția chirurgicală la care a fost supus.

Complicații care pot să apară după artroscopia de umăr

Artroscopia reprezintă un avantaj major pentru pacient în ceea ce privește timpul de recuperare, dar și frecvența redusă a complicaților care pot să apară.

Însă ca orice intervenție chirurgicală, artroscopia de umăr deși este minim-invazivă, poate prezenta anumite riscuri:

1. infecție locală;
2. formarea unor hematoame;
3. deteriorarea unor vase de sânge sau nervi.

Anestezia folosită în timpul intervenției mai poate reprezenta, de asemenea, anumite riscuri. Însă toate acestea vor fi prezentate de medicul anestezist și chirurgul ortoped înainte de intervenție.

Dr. Gabriel Stefanescu , medic primar chirurg ortoped, alături de echipa sa,  utilizează cele mai noi tehnici în artroscopie, pentru a reduce la minim orice riscuri.