Luxații
O luxație este o leziune a unei articulații, în care două extremități osoase ale acesteia pierd contactul normal dintre suprafețele articulare și capetele oaselor sunt forțate din pozițiile lor normale. Apare durerea, deformarea temporară și imobilizarea articulației.
Luxația este cel mai frecvent întâlnită la nivelul umerilor și a degetelor. Următoarele luxații ca frecvență includ coatele, genunchii și șoldurile.
Atunci când sunt tratate în mod corespunzator, cele mai multe articulații luxate vor reveni la funcția normală după câteva săptămâni de odihnă și reabilitare. Cu toate acestea, unele articulații, cum ar fi umărul, ar putea avea un risc crescut de luxație repetitivă, ce se numește luxație recidivantă.
Semnele și simptomele luxației
Articulația luxată este însoțită de următoarele semne și simptome:
• Deformare vizibilă
• Edemațiere
• Durere intensă
• Imobilitate
Este posibil să apară furnicături sau amorțeală în jurul articulației luxate, în special pentru un genunchi sau cot luxat deoarece în luxație sunt afectați și nervii adiacenți.
Când pot apărea luxațiile?
Atunci când suferiți o luxație trebuie să apelați de urgență la un serviciu de specialitate pentru a primi ajutor medical imediat. Până ajungeți la spital trebuie să aplicați gheață pe articulația luxată și să o mențineți imobilizată.
Luxațiile pot avea loc în sporturile de contact în timpul căderilor sau a traumatismelor directe, ca de exemplu, aterizarea pe brațul întins în timpul unei căderi implică luxația umărului. Accidentele auto sunt o altă cauză comună a apariției luxațiilor.
Factorii de risc pentru o luxație comună includ:
• Susceptibilitate la cădere cu aterizare forțată pe o parte a corpului, cum ar fi șold sau umăr.
• Ereditate, unii oameni se nasc cu ligamentele mai laxe și evident sunt mai predispuși la a face luxație comparativ cu marea majoritate a oamenilor.
• Practicarea sportului, întrucât multe luxații apar în timpul participării la sporturi cum ar fi: gimnastica, luptele, baschetul și fotbalul.
• Accidentele auto, acestea fiind cele mai frecvente cauze ale luxațiilor de șold. Purtarea centurii de siguranță reduce foarte mult acest risc.
Complicațiile luxațiilor pot include:
• Rupturi musculare, ligamentare și ale tendoanelor care întăresc articulația vătămată.
• Leziuni nervoase sau vasculare în jurul articulației
• Susceptibilitatea la o noua luxație dacă aveți o luxație severă sau luxații recidivante
• Dezvoltarea artrozei în articulația afectată pe măsură ce pacientul înaintează în vârstă
Când ligamentele sau tendoanele care susțin articulația vătămată au fost întinse sau rupte sau când nervii/vasele de sânge din jurul articulației au fost deteriorate, ar putea fi nevoie de o intervenție chirurgicală pentru a remedia aceste leziuni de țesuturi moi.
Diagnosticul luxațiilor
Pe lângă examinarea fizică, medicul ortoped poate solicita următoarele investigații suplimentare:
• Radiografii – O radiografie a articulației este folosită pentru a confirma luxația și poate diagnostica fracturi sau alte leziuni articulare asociate.
• RMN – Imagistica prin rezonanță magnetică poate ajuta medicul ortoped să evalueze deteriorarea țesuturilor moi din jurul unei articulații luxate.
Tratamentul luxației
Depinde de locul și gravitatea prejudiciului și poate include:
• Reducerea luxației. În timpul acestui proces, medicul poate încerca unele manevre blânde pentru a ajuta la reducerea luxației articulare în poziția inițială. În funcție de nivelul de durere resimțit și de gradul de umflare a articulației poate fi nevoie de un anestezic local sau chiar un anestezic general înainte de executarea acestei manevre.
• Imobilizarea articulației. După ce oasele sunt din nou în pozițiile lor corecte, medicul ortoped poate imobiliza articulația cu o atelă gipsată sau bandaj special în cazul umărului ce se țin timp de câteva săptămâni.
• Intervenția chirurgicală. Este posibil să aveți nevoie de o intervenție chirurgicală în cazul în care medicul ortoped nu poate reduce articulația luxată înapoi în poziția ei corectă. Chirurgia poate fi necesară în cazul în care ați avut luxații recidivante, mai ales umărului.
• Recuperarea. După ce atela gipsată sau bandajul este eliminat, veți începe un program de recuperare treptată, conceput pentru a restabili mobilitatea normală a articulației.