- Ce este sindromul de tunel carpian?
- Cauze
- Manifestări
- Sindromul de tunel carpian: tratament
- Recuperarea post-operatorie
Toată lumea a auzit de sindromul de tunel carpian, dar nu toată lumea știe ce este. Utilizarea repetată a mâinilor, folosirea indecvată a tastaturii şi mouse-ului duc la afectarea încheieturii mâinii, mai repede decât s-ar crede. Din cauza lucrului îndelungat la calculator această cauza profesională a luat atât de mult amploare, încât se vorbeşte deja despre o boală a mouse-ului.
O altă profesie care expune la această patologie este muncă de asamblare. De fapt, mulți oameni dezvoltă această afecțiune, indiferent de tipul de activitate pe care îl fac, dacă această presupune repetitivitate pe o perioadă mai mai lngă de timp. Important de reținut este faptul că dacă manifestările sunt lăsate să persiste și nu se aplică un tratament corect, recuperarea poate încetini sau se poate chiar opri.
1. Ce este sindromul de tunel carpian?
Sindromul de tunel carpian este o problema comună care afectează mâna și încheietura mâinii (pumnul). Simptomele încep atunci când nervul median este comprimat în interiorul tunelului carpian al încheieturii mâinii, o afecțiune cunoscută sub numele neuropatie compresivă. Orice afecțiune care scade dimensiunile tunelului carpian sau crește țesuturile în interiorul tunelului poate produce simptomele de sindrom de tunel carpian.
Tunelul carpian este localizat pe față dorsală a încheietura mâinii, și este format din oasele mâinii pe o parte, și de ligamentul carpian transversal pe de altă. Practic oasele carpului formează un șanț, iar ligamentul transformă acest șanț într-un canal. Nervul median trece prin tunelul carpian și ajunge în regiunea palmara. Acesta inervează senzitiv degetul mare, arătător, degetul lung, și o jumătate din degetul inelar pe față palmara, dar are și o zona de inervație pe față dorsală a acestor degete.
Acesta trimite, de asemenea, o ramură nervoasă pentru a controla mușchii tenari ai degetului mare. Acești mușchi ajută la mișcarea degetului mare și vă permit să atingeți cu vârful degetului mare vârful fiecărui deget de la aceeași mâna, o mișcare numită opoziție.
2. Cauze
Orice afecțiune care scade dimensiunile tunelului carpian sau mărește dimensiunea țesuturilor din interiorul tunelului poate conduce la simptomele specifice acestei patologii. De asemenea, orice creștere a presiunii în tunelul carpian poate reduce fluxul de sânge la nerv, ceea ce duce la pierderea funcției nervoase.
Printre cauzele sindromului de tunel carpian se numără și diferite tipuri de artrită care pot provoca inflamație și presiune în tunelul carpian.
Alte motive sunt generate de modul în care oamenii exercită diverse sarcini. Unele dintre aceste riscuri includ :
- forța cu care exercită anumite activități;
- postura;
- alinierea încheieturii mâinii;
- repetarea unor activități;
- temperatura;
- vibrațiile
În alte cazuri, sindromul de tunel carpian poate apărea atunci când membrană sinovială se îngroașă din cauza presiunii în interiorul tunelului, de la iritație sau inflamație.
Și un traumatism, cum ar fi o fractură la încheietura mâinii, fractură/ luxație, infecții, arsuri sau alte leziuni termice, tulburări de coagulare, și accidente pot duce la apariția sindromului de tunel carpian acut.
Diabeticii pot raporta și ei simptome de sindrom de tunel carpian, care ar putea fi generate de o neuropatie sau de la o presiune reală asupra nervului median.
Persoanele cu funcție tiroidiana scăzută – hipotiroidism – sunt mai predispuse la probleme de sindrom de tunel carpian. Tumorile sau chisturile în încheietura mâinii, pe tendoane sau în tunelul carpian pot provoca, de asemenea, sindromul de tunel carpian.
3. Manifestări
- Una dintre primele manifestări ale sindromului de tunel carpian sunt furnicăturile și amorțeala treptată în zonele inervate de către nervul median;
- O altă manifestare ușor identificabilă este durerea surdă, vagă, în aceleași zone. Mâna poate începe să se simtă că fiind adormită, mai ales în primele ore ale dimineții, după o noapte de odihnă, scăzând forța musculară. Când sindromul de tunel carpian este acut, simptomele sunt bruște și severe și apar în câteva ore, față de săptămâni sau luni, că în cazul unei afecțiuni cronice;
- Durerea asociată cu sindromul de tunel carpian se poate întinde în braț până la umăr. În cazul în care afecțiunea progresează, mușchii tenari ai degetului mare se pot atrofia, provocând neindemanarea atunci când ridicați un pahar sau o ceașcă;
- Dacă presiunea continuă să crească în tunelul carpian, mușchii tenari continuă să se atrofieze (micșoreze). Atingerea vârfurilor degetelor cu degetul mare de la aceeași mâna devine dificilă, ceea ce face greu de manevrat elemente, cum ar fi un volan, ziarul, sau telefonul.
4. Sindromul de tunel carpian: tratament
Tratamentul nechirurgical
Activitățile care cauzează simptome trebuie să fie modificate sau oprite, dacă este posibil. Evitați mișcările repetitive ale mâinii, apucarea obiectelor grele, ținerea de instrumente cu vibrații, și poziționarea îndoită a încheieturii (flexata pălmar).
O fașă elastică pentru încheietura mâinii va scădea uneori simptomele din primele etape ale sindromului de tunel carpian pentru că ține încheietura mâinii într-o poziție de repaus, nu flexată foarte mult. O orteză poate fi utilă mai ales pe timp de noapte, evitând astfel îndoirea mâinii în timp ce dormiți. Orteza pentru încheietura mâinii poate fi, de asemenea, purtată în timpul zilei pentru a calma simptomele și pentru a relaxa țesuturile din tunelul carpian.
Anti-inflamatoriile pot ajuta la reducerea simptomelor. În unele studii, dozele mari de vitamina B6 s-au dovedit a fi de ajutor în reducerea simptomelor. Unele tipuri de exerciții au demonstrat că ajută la prevenirea sau cel puțin la controlul simptomelor acestei afecțiuni.
Și dacă totuși simptomele persistă?
În acest caz, o injecție cu cortizon în tunelul carpian poate aduce ameliorări. Acest medicament este utilizat pentru a reduce umflarea în tunel și pentru a liniști temporar simptomele. Dacă nu obțineți o alinare chiar și temporară de la injectare, acest lucru ar putea indică faptul că o altă problema este cauza. Când simptomele dispar după injectare, atunci diagnosticul este clar!
Dacă tratamentul nechirurgical are succes, puteți vedea o îmbunătățire în patru până la șase săptămâni. Este posibil să fie necesar să continuați să purtați atelă la încheietura mâinii pe timp de noapte. Această ajută la evitarea îndoirii încheieturii mâinii în timp ce dormiți. Încercați să faceți activități folosind mâna sănătoasă. Limitați activitățile care necesită mișcări repetate, apucări grele și vibrații în mâna.
Tratamentul chirurgical
Dacă toate încercările de a controla simptomele au eșuat, chirurgia poate fi utilă și necesară pentru a reduce presiunea asupra nervului median. O intervenție chirurgicală nu este recomandată în cazul în care există leziuni avansate ale nervilor. Este posibil că durerea persistența și amorțeală să nu dispară după intervenția chirurgicală.
Dacă aveți atrofie musculară și tulburări de sensibilitate permanente, nu puteți fi un bun candidat pentru o intervenție chirurgicală. O intervenție chirurgicală nu poate fi recomandată în cazul în care studiile electrofiziologice arată rezultate normale. În astfel de cazuri, pacienții care doresc ameliorarea durerii vor fi sfătuiți să continue cu tratament conservator.
În caz de sindrom de tunel carpian acut, chirurgia este necesară imediat pentru a decomprimă nervul și pentru a-l salva de la daune permanente. Această se numește decompresie nervoasă.
Când este nevoie de o intervenție chirurgicală, mai multe proceduri chirurgicale diferite au fost concepute pentru a elibera presiunea asupra nervului median. Prin eliberarea presiunii asupra nervului, aportul sanguin al nervului se îmbunătățește, și cei mai mulți oameni obțin ameliorarea simptomelor.
Cu toate acestea, în cazul în care presiunea la nerv s-a făcut pe o perioada lungă de timp, nervul median poate fi îngroșat și cicatrizat, astfel încât recuperarea după operație este mult mai lentă.
5. Recuperarea post-operatorie
Este, în general, nevoie de mai mult timp pentru a va recupera după eliberarea deschisă a tunelului carpian. Durerea, de obicei, începe să scadă în intensitate, dar este posibil să aveți sensibilitate crescută în zona de incizie pentru mai multe luni după intervenția chirurgicală.
Pacienții care așteaptă prea mult timp să ceară sfatul medical, au uneori dificultăți de adaptare după intervenția chirurgicală. Abilitățile de adaptare slabe, durerea persistentă și amorțeala pot duce la dezamăgire sau nemulțumire față de rezultatele intervenției chirurgicale.
Recuperarea poate dura mai mult decât era de așteptat, atunci când leziunile nervilor sunt severe. În unele cazuri, simptomele nu sunt atenuate în întregime.
După scoaterea firelor la 14 zile postoperator, trebuie să începeți să lucrați cu un kinetoterapeut pentru șase până la opt săptămâni.
Tratamentele sunt utilizate la început pentru a scădea durerea și inflamația. Masajul blând la incizie poate ajută la reducerea sensibilității și la limitarea formării de țesut cicatricial. Sunt folosite exerciții speciale pentru a încuraja alunecarea normală a tendoanelor și a nervului median în tunelul carpian.
Pe măsură ce progresați, terapeutul vă va oferi exerciții care vor ajută la tonifierea mușchilor brațului, antebrațului și mâinii. Alte exerciții sunt folosite pentru a îmbunătăți controlul motor și dexteritatea. Terapeutul va lucra cu dumneavoastră pentru a va ajută să faceți activitățile de zi cu zi și de la locul de muncă, în condiții de siguranță.
