- Ce este gonartroza ?
- Cine și de ce este predispus la gonartroză primară și secundară
- Simptomele
- Diagnosticarea
- Tratamentul
- Recuperarea medicala, cheia unei reveniri de succes
- Posibile (rare) complicații care pot să apară după protezarea de genunchi
- Revizia protezei de genunchi
- Un aspect important în economia longevității protezei
Dacă toată lumea ar supraviețui până în jurul vârstei de 90 ani, ar fi diagnosticata cu gonartroză într-un grad mai mare sau mai mic!
Prin urmare, gonartroza este un tip de artrită degenerativă. Se instalează insidios și se manifestă după 50 de ani, dar nici persoanele mai tinere nu sunt scutite, mai ales dacă au alte afecțiuni preexistente cu traumatism sau fractură.
Pentru cultura medicală a celor care își doresc să fie sănătoși până la vârste înaintate, trebuie reținut că artroza se dezvoltă lent, deci trebuie să o adresați medicului de specialitate de la debut.
Articolul de față vă ajută să vă auto-observați, deoarece boala se agravează dacă nu e tratată și ținută sub observație de către un medicul chirurg ortoped!
1. Ce este gonartroza ?
În gonartroză, cartilajul articulației genunchiului se degradează în timp, până la dispariția lui. Apare îngustarea spațiului dintre oase, având drept consecință dureroasă frecarea directă os pe os. Din păcate, abia în acest stadiu pacientul se prezintă la medic, adus de durerile insuportabile și de limitarea mișcărilor fizice.
2. Cine și de ce este predispus la gonartroză primară și secundară
Înaintarea în vârstă și istoricul de traumatisme, rupturi meniscale sau de ligament, afecțiunile reumatice (poliartrită), obezitatea sunt tot atâția factori de risc care favorizează instalarea gonartrozei.
La aceasta se adaugă istoricul familial.
Artroza poate fi primară sau secundară.
De reținut, că ambele au în comun situații asemănătoare precum: erodarea cartilajului care antrenează expunerea porțiunii de os și apariția osteofitelor mai numiți și pinteni osoși, însoțită de inflamație locală și tumefacție.
Ori de câte ori pacientul pune un pas, capetele osoase se ating unul de celalalt, și apare durerea și impotența funcțională.
Gonartroza primară – supra-numită și gonartroza idiopatică – este rezultatul degradării lente a cartilajului, determinat de stresul fizic anormal sau prelungit al cartilajului.
În timp, la nivelul osului apare scleroza subcondrală şi osteofitoza marginală.
Gonartroza secundară poate avea mai multe cauze, pe care le trec sumar în revistă:
1. artropatii inflamatorii care au ca rezultat distrugerea rapidă a sistemului articular al genunchiului;
2. traumatisme;
3. fracturile periarticulare şi complicaţii ale acestora;
4. entorsa de genunchi, în care leziunile ligamentare netratate duc la instabilitate cronică a genunchiului, ceea ce creşte stresul mecanic de la nivelul cartilajului şi al osului subcondral;
5. luxaţia recidivantă de rotulă, care poate da naştere artrozei femuropatelare;
6. iatrogenia, cum ar fi în cazul meniscectomiei totale sau al fracturilor articulare ale genunchiulu, netratate;
7. defecte congenitale, atât de la nivelul şoldului, cât şi al genunchiului: displazia luxantă de şold sau displazia condililor femurali;
8. bolile de colagen, diabet zaharat sau hemosideroză, hipercolesterolemie (risc de necroză aseptică);
9. infecţii intraarticulare.
3. Simptomele
( indiferent că e gonartroza primară sau gonartroza secundară )
a. mers îngreunat din cauza rigidității articulației;
b. înțepenirea matinală sau generală, după un repaus prelungit;
c. dureri la nivelul genunchiului, cu posibilă iradiere în gambă;
d. atrofie musculară la nivelul grupelor de mușchi care permit mobilitatea articulației.
4. Diagnosticarea
Medicul chirurg ortoped căruia vă adresați va efectua un istoric amănunțit al bolii și va solicita investigațiile specifice.
Dacă avem de-a face cu un genunchi ce prezintă artroză, atunci radiografia poate arăta o îngustare a spațiului articular, modificări ale osului, precum și formarea de osteofite.
Medicul dvs. vă va prezenta pașii de urmat în tratamentul gonartrozei in functie de stadializare.
5. Tratamentul
Se va începe cu un tratament non-chirurgical și kineto-terapeutic și dacă nu sunt ameliorări, chirurgul ortoped va recomanda intervenția chirurgicală.
Astfel se vor efectua analize de sânge, recoltare probă de urină, electricardiograma (EKG), radiografie, RMN dacă este cazul. În mod evident dacă există alte patologii – probleme cardiovasculare, urologice, stomatologice, farmacologice – se vor face teste suplimentare cu medicii de specialitate.
O stare de sănătate bună ai cărei parametri sunt cunoscuți și înlăturarea oricărei posibilități de infectare generează cele mai mari șanse pentru o operație de succes!
Intervenția chirurgicală ameliorează durerea și permite reîntoarcerea pacientului la activitățile zilnice, sub condiția ca pacientul să respecte cu ”sfințenie” perioada de recuperare post-operatorie.
Procedura chirurgicală asupra genunchiului se numește artroplastie de genunchi sau protezarea de genunchi.
În cadrul acestei intervenții se înlocuiește articulația genunchiului sau mai precis are loc „refacerea suprafeței” genunchiului.
Cea mai comună și cea mai probabilă anestezie aleasă este cea generală. Uneori se poate opta pentru rahianestezie sau anestezie regională.
După operație, pacientul este mutat în salonul postoperator și va fi supravegheat pe toată perioada în care anestezicul mai are efect.
La trezire este mutat într-un alt salon unde va mai rămâne două sau trei zile sub supravegherea personalului de specialitate.
La nevoie se vor administra medicamente pentru controlul durerii și al apariției infecților.
De asemenea, după câteva ore, un kinetoterapeut va începe mobilizarea pacientului cu cadrul de mers și va exersa urcatul și coborâtul scărilor.
Dacă pacientul are o stare generală de sănătate bună, internarea în spital nu durează mai mult de trei nopți.
Pentru a ajuta la o recuperare mai rapidă, pacientul trebuie opteze pentru o dietă echilibrată care să conțină suplimente de fier și consum mare de lichide.
6. Recuperarea medicala, cheia unei reveniri de succes
Recuperarea medicală joacă un rol esențial în vindecarea genunchiului și revenirea la activitățile uzuale, într-un timp cât mai scurt.
Din acest motiv pacientul trebuie să fie motivat atunci când execută setul de exerciții primit. Acestea pot fi efectuate într-un centru de recuperare sau acasă alături de un kinetoterapeut.
7. Posibile (rare) complicații care pot să apară după protezarea de genunchi
Rata de de apariție a unor complicații în rândul pacienților este relativ mică.
Totuși la pacienții cu afecțiuni cronice, acestea pot să apară mai frecvent. Posibile complicații:
A. Infecții
Pot apărea la câteva zile sau săptămâni după operație, la locul inciziei sau la un nivel mai profund în jurul protezei.
Riscul este mai mare în cazul în care pacientul a dobândit o bacterie în timpul unor proceduri stomatologice, infecție de tract urinar sau în cazul unei infecții a pielii, de aceea este necesară rezolvarea tuturor problemelor de acest gen înainte de intervenția de protezare, așa după cum arătam și mai sus.
B. Tromboza venoasă
Apariția unor cheaguri de sânge în venele de la picioare este cea mai comună și generală complicație în protezarea totală de genunchi și pot pune viața în pericol dacă ajung la nivelul plămânilor.
Din acest motiv este foarte important ca pacientul să poarte ciorapi medicinali și să ia tratament cu anticoagulante.
8. Revizia protezei de genunchi
Pe parcursul anilor utilizarea protezei ca urmare a activităților sportive intense sau obezitate, duce spre un proces de uzare a componentelor acesteia.
Uzura mai poate apărea, de asemenea în urma unor accidente în care s-a fracturat unul sau mai multe oase pe care este aplicată proteza.
În aceste cazuri este necesară o nouă intervenție de revizie, cu alte cuvinte de înlocuire a proteze).
Tipuri de proteze
- proteza de genunchi totală
- parțială sau unicompartimentală
9. Un aspect important în economia longevității protezei
Longevitatea unei proteze este strâns legată de un număr de factori precum:
1. gradul de activitate al pacientului,
2. greutate,
3. cuplul de frecare.
Materialele moderne, inclusiv polietilena de generație nouă cu antioxidant oferă o protecție importantă la uzură.
Tehnica chirurgicală și dispozitivele medicale de ultimă generație pe care le folosim în procesul oferirii de servicii medicale către pacienți, permit o recuperare rapidă.
Post-operator va fi nevoie de folosirea unui unui cadru sau a unei cârje cu sprijin pe antebraț, imediat după externare.
Este bine să fie îndepărtate toate obiectele care pot reprezenta un risc de împiedicare și mă refer la covoare, machete, cabluri, praguri înalte, etc.
Este bine, de asemenea, ca în perioada de recuperare pacientul să nu fie nevoit să urce și să coboare trepte.
Dr. Gabriel Stefanescu, medic primar chirurg ortoped alături de echipa sa de medici chirurgi ortopezi, utilizează cele mai noi tehnici în artroplastie, pentru a reduce la minim orice riscuri și a oferi pacienților libertate deplină de mișcare.
Pentru stabilirea unui diagnostic corect și la timp, programați-vă la o consultație ortopedică
0726282654
