- Ce sunt ligamentele?
- Entorsa de gleznă: simptome
- Clasificarea entorselor
- Entorsa de gleznă: tratament conservator
- E nevoie de kinetoterapie înainte de reconstrucția ligamentului gleznei?
- Ce trebuie făcut după operația de reconstrucția a ligamentelor gleznei?
1. Ce sunt ligamentele?
Un ligament este un țesut moale care leagă osul de os. Ligamentele ajută la asigurarea stabilității unei articulații și pot limita sau împiedica anumite mișcări pentru a minimiza riscul de rănire.
Există patru ligamente principale ale articulației gleznei:
- Ligamentul talofibular anterior care conectează osul mic al piciorului (fibula) de osul în formă de pană din partea din față a piciorului (talus)
- Ligamentul calcaneofibular care conectează osul călcâiului (calcaneul) de fibulă
- Ligamentul talofibular posterior care conectează fibula de partea din spate a talusului
- Ligamentul deltoid care conectează vârful osului tibiei (tibia) și se extinde până la calcaneus, talus și un mic os picior (navicular).
Primele trei ligamente descrise sunt situate pe partea exterioară a piciorului și gleznei, în timp ce ligamentul deltoid se găsește în interior. Ligamentul deltoid este mult mai puternic decât celelalte trei și, prin urmare, este mai puțin expus rănirilor.
Când un ligament este deteriorat, se numește entorsă. Acest lucru se poate face prin răsucirea gleznei, o cădere, un traumatism survenit brusc, cum ar fi o lovitură în gleznă. Mai poate apărea dacă glezna este deja instabilă de la o accidentare anterioară.
Ligamentul cel mai frecvent rănit este cel anterior, care este considerabil mai slab decât celelalte. Acest ligament este deteriorat atunci când poziția piciorului și a gleznei sunt îndreptate înainte (flexie plantară) și ușor spre interior (inversare). Această mișcare întinde ligamentul ATFL și, prin urmare, îl face mai vulnerabil la răni.
2. Entorsa de gleznă: simptome
- Durere – aceasta devine mai intensă dacă veți continua să susțineți greutatea pe gleznă
- Umflare în jurul zonei ligamentelor
- Echimozele – acestea pot apărea după câteva ore sau uneori zile
- Nu puteți suporta nici o greutate pe gleznă
- Reducerea forței musculare și a amplitudinii mișcărilor
- Rigiditatea articulațiilor
- Senzația că glezna „cedează”, dacă este o entorsă severă
3. Clasificarea entorselor
Există diferite grade de entorse, care depind de cât de gravă este leziunea, dar numai entorsele grave vor necesita intervenții chirurgicale
Iată clasificarea entorselor în funcție de problematica lor:
- Entorsă de gradul 1: doar câteva fibre sunt deteriorate, dar aveți totuși o gamă normală de mișcare și forță. Este posibil să aveți o anumită durere sau disconfort, dar de obicei ar trebui să puteți continua cu sportul sau cu activitatea normală.
- Entorsă de gradul 2: un număr mare de fibre sunt rupte și există o oarecare instabilitate a articulației. Durere mai intensă.
- Entorsă de gradul 3: aceasta implică o ruptură completă a ligamentului și articulația este complet instabilă. Va exista o forță redusă, dar poate fi mărită gama de mișcare, deoarece ligamentul nu își mai îndeplinește rolul de stabilizator articular. Durerea poate fi încă experimentată, dar aceasta ar putea fi absentă dacă terminațiile nervoase dureroase au fost și ele deteriorate.
4. Entorsa de gleznă: tratament conservator
O entorsă de gleznă de gradul 1 și 2 se gestionează inițial cu tratament R.I.C.E (repaus, gheață, compresie, elevație). Aceasta este urmată de tehnici de electroterapie, cum ar fi ultrasunetele, tehnici de mobilizare blândă și masaj al țesuturilor moi atunci când umflarea s-a diminuat.
Dacă însă, ați suferit o ruptură de ligament de gradul 3, recomandarea este de a se face șase săptămâni de tratament conservator înainte de a merge pe calea operației.
Dacă acest lucru nu are efect și aveți în continuare dureri considerabile și instabilitate articulară, se va recomanda reconstrucția chirurgicală a ligamentului.
De obicei, intervenția chirurgicală este efectuată prin strângerea ligamentului deteriorat și reatașarea acestuia de os, astfel încât să revină la forța și forma inițială. Dacă ligamentul dumneavoastră este prea deteriorat și nu va fi suficient de puternic pentru a-l repara, poate fi efectuată o procedură numită grefă de tendon.
Procedura chirurgicală se bucură de succes 100% cu condiția de a se respecta cu programul de reabilitare adecvat.
5. E nevoie de kinetoterapie înainte de reconstrucția ligamentului gleznei?
Da, pentru că este esențial să vă mențineți amplitudinea de mișcare și forța în cealaltă gleznă și să facilitați vindecarea gleznei rănite, cât mai bine posibil!
Fiecare pacient va primi un program personalizat, absolut necesar pentru a se optimiza rezultatul reabilitării și pentru a preveni orice complicații ulterioare cu glezna accidentată.
Vor fi executate mobilizări blânde pentru a restabili mișcarea atunci când umflarea s-a diminuat. Se adaugă ultrasunetele pentru a facilita vindecarea ligamentului. Important este și masajul blând al țesuturilor moi din jurul piciorului și gleznei, precum și exercițiile de ridicare pentru a ajuta reducerea umflăturii.
Atenție: este necesară chiar și o gamă de exerciții de întărire pentru glezna neafectată.
6. Ce trebuie făcut după operația de reconstrucție a ligamentelor gleznei?
După intervenția chirurgicală de reconstrucție în caz de entorsă de gleznă, se va purta o cizma specială timp de trei săptămâni. Acest lucru permite o anumită mișcare a piciorului și a gleznei. De asemenea, ajută să vă suportați mai ușor greutatea imediat după operație.
Se va face kinetoterapie după un program bine gândit. În săptămânile 1-3 tehnicile vor fi mai blânde, iar în săptămânile 3-6 vor urma exerciții de întărire, hidroterapie dacă este posibil, ultrasunete pentru a accelera procesul de vindecare.
Dacă programul de fizioterapie va fi respectat întocmai, în săptămânile 6-12 se vor relua activitățile de dinainte, prin reintroducerea acestora progresiv și cu prudență.
Este necesar ca noua grefă să nu fie supusă unui stres ce poate provoca deteriorarea acesteia.
