Necroza avasculară de cap femural reprezintă o afecţiune dureroasă a şoldului, care apare atunci când vascularizaţia este întreruptă. În lipsa sângelui, celulele osoase mor, astfel încât necroza aseptică de cap femural poate conduce în cele din urmă la distrugerea articulaţiei şoldului şi coxartroză.
Această necroză poate apărea în orice os, dar cel mai des afectează şoldul. În multe cazuri, ambele şolduri sunt impactate. Boala este mai frecvent întâlnită la bărbați în comparație cu femeile și deși poate produce suferință persoanelor de orice vârstă, apare mai frecvent între 20 şi 50 ani!
De ce apare necroza de cap femural
Această afecțiune apare, de obicei, ca o cauza secundară a unei afecțiuni medicale anterioare sau ca urmare a unui traumatism anterior.
Statisticile ne spun că aproximativ 20% dintre oamenii care au șoldul dislocat dezvoltă necroză avasculară în regiunea capului femural.
Dacă nu traumatismele au generat apariția acestei afecțiuni, atunci altele pot fi motivele. Printre acestea se numără consumul excesiv de alcool, folosirea pe termen lung a medicamentelor din clasa corticosteroizilor, dar și din cauza cheagurilor de sânge/a oricăror leziuni apărute în arterele care alimentează femurul cu sânge.
Din păcate lista afecțiunilor care sunt asociate cu necroza avasculară este mai lungă și printre ele regăsim: pancreatita, diabetul, boala Gaucher, HIV/SIDA, lupusul, bolile autoimune, vasculita, trombofilia, etc.
Simptomele și importanța prezentării timpurii la medic
Evoluţia bolii se întinde pe o durată de la câteva luni câţiva ani. Foarte importantă este diagnosticarea timpurie a bolii deoarece, aşa după cum veți observa în cele ce urmează, șansele de recuperare sunt mult mai bune dacă boala e descoperită la timp!
Trebuie înțeles că osteonecroza de cap femural evoluează în etape. Mai întâi apare durerea de şold, localizată în zona inghinală sau fesieră. Pe măsură ce boala avansează, statul în picioare şi plasarea greutăţii pe şoldul afectat vor fi din ce în ce mai dificile, iar mişcarea articulaţiei şoldului va exacerba durerea.
Care sunt testele folosite în vederea diagnosticării necrozei de cap femural
După analiza simptomelor şi informarea medicului ortoped cu privire la istoricul medical, acesta va proceda la examinarea şoldului pentru a identifica mai precis mişcările ce provoacă durere.
Aceste observații se coroborează ulterior cu teste imagistice precum:
- Radiografiile, deoarece pot evidenţia dacă capul femural s-a prăbuşit şi în ce măsură;
- RMN, atunci când modificările osoase ale bolii nu pot fi detectate cu ajutorul radiografiilor. RMN-ul oferă informații de acuratețe care ne ajută la evaluarea gradului de afectare osoasă şi poate identifica osteonecroza aflată în prima fază de evoluţie, chiar înainte ca aceasta să se manifeste prin simptome.
Tratatamentul nechirurgical
Constă în administrarea unor medicamente şi utilizarea cârjelor. Opțiunile de tratament cele mai eficiente rămân însă cele chirurgicale, mai ales dacă pacientul este diagnosticat în faze incipiente, înainte de colapsul capului femural.
Tratamentul chirurgical
-
Intervenţiile chirurgicale ce menţin capul femural
- Decompresia capului femural este o procedură ce constă în forarea mai multor canale la nivelul capului femural, pentru a elibera presiunea intraosoasă şi a stimula revascularizarea capului femural. Dacă boala este diagnosticată timpuriu, decompresia este eficientă în prevenirea colapsului capului femural şi a apariţiei artrozei.
Decompresia capului femural poate fi însoţită de grefare pentru a facilita regenerarea osoasă şi a sprijini cartilajul articulaţiei şoldului. Grefa de os reprezintă un ţesut osos sănătos transplantat în acea zonă din corp în care este necesar. Decompresia capului femural împiedică evoluţia necrozei aseptice de cap femural către artroză. În multe din aceste cazuri, osul se vindecă iar aportul de sânge se reia după decompresie. Osul va avea nevoie de câteva luni pentru a se vindeca, timp în care pacientul va trebui să folosească un cadru sau cârje pentru a evita plasarea greutăţii pe piciorul afectat.
Pacienţii la care decompresia capului femural a avut succes îşi reiau capacitatea de a merge fără asistență în aproximativ 3 luni, durerea dispărând complet. Acest fapt evidențiază încă o dată de ce este esențial diagnosticul bolii în faze incipiente.
- Grefă fibulară vascularizată este o procedură mai complexă ce presupune prelevarea unui segment osos de la nivel fibulei – osul subţire de la nivelul gambei – împreună cu artera şi vena ce asigură vascularizarea osoasă. Această grefă este apoi transplantată într-un canal creat la nivelul colului şi capului femural, artera şi vena fiind reintroduse în sistemul circulator pentru a facilita vindecarea zonei necrozate.
-
Intervenţiile chirurgicale ce sacrifică capul femural
- Artroplastia totală de şold
Dacă necroza aseptică de cap femural este diagnosticată după colapsul capului femural, decompresia nu mai are, de regulă, efecte în prevenirea colapsului ulterior. În aceste cazuri, metoda cea mai bună de tratament este artroplastia totală de şold care reduce durerea şi restaurează funcţiile şoldului afectat în peste 95% din cazuri.
Această procedură presupune înlocuirea cartilajului şi osului afectate cu implanturi artificiale. Ajută la dispariţia durerii şi reluarea funcţiilor şoldului în 90-95% din cazuri, fiind considerată una din cele mai de succes intervenţii chirurgicale în întregul domeniu medical.
- Hemiartroplastia de şold, se practică mult mai rar și constă în înlocuirea capul femural cu o proteză parţială de şold.
Cum mă pot găsi pacienții
Pentru consult/evaluare de specialitate/tratament/intervenție chirurgicală – 0726 282 654
https://www.facebook.com/drstefanescu
https://drstefanescu.ro/